„MI-AM PUS ÎN RAMĂ TRICOUL CU ARMENIA”
martie 7, 2017

„MI-AM PUS ÎN RAMĂ TRICOUL CU ARMENIA”

Ieri, în prima parte a interviului, Răzvan Marin a vorbit de lucrurile frumoase. Secretele lui Hagi, acomodarea la Standard, amintirile începutului de carieră. Un singur lucru trist, povestea cu Middlesbrough. Dar până și amintirea meciul la care Steaua a ratat calificarea în finala Cupei UEFA s-a transformat într-o poveste frumoasă, cea în care un puști de 10 ani încearcă să-și consoleze tatăl. Chit că, vorba lui Răzvan, ”tata nu a uitat nici azi”.

Trecem la echipa națională. În cafenea nu mai e nimeni, așa că se aude spuma de la Leffe cum se topește în paharul cu picior. La prima întrebare, Răzvan Marin se întunecă un pic, are un fel aparte de a-și uni sprâncenele, atunci când nu-i convine sau nu e de acord cu ceva.

 

* Răzvan Marin în fața zidului polonez

– De ce ne-a dat Polonia cu terenul în cap?

– E, haideți că n-a fost chiar așa. Ne-au dat cu terenul în cap… În primul rând de ce nu recunoaștem că au jucători valoroși? Doar pe Lewandovski dacă-l amintim și ar putea fi de ajuns. Dar nu e doar Lewandovski. Mai sunt Piszczek, Grosicki, Krychowiak, Zielinski, Teodorczyk… Iar în repriza a doua le-am pus probleme, am început foarte bine. Din teren, să știți, că nu a fost chiar o diferență de 3-0. Dar până la urmă, scorul rămâne și a fost 3-0 pentru ei.

– Golul lui Grosicki, cel de la 0-1, e ceva rar. Omul face o cursă de jumătate de teren și nu driblează pe nimeni.

– Ne-a prins dezorganizați. Eu am încercat să joc cu capul pentru Popică, fundașul lor a dat însă cu capul peste mine, eu am încercat să faultez, dar Grosicki a scăpat apoi spre gol și nu a mai apucat cineva să-l faulteze măcar.

– Mai avem șanse?

– Cel puțin la locul 2. Vedeți ce grupă avem. Totul e posibil. Polonia s-a chinuit rău de tot acasă cu Armenia, Muntenegru a bătut în Danemarca. Trebuie să batem Danemarca și apoi orice e posibil.

– Ai debutat cu gol, se întâmplă rar.

– Nu o să uit niciodată acel meci din Armenia. Țin minte tot ce s-a întâmplat. Am aflat că voi fi titular cu o zi înainte de meci. Ne-a chemat domnul Daum pe mine și pe Nicu Stanciu să ne spună ce avem de făcut ca mijlocași. Mental eram bine pregătit. Am sunat acasă și mi-am anunțat familia. Tata mi-a spus că voi da gol. Domnul Daum îmi zisese că voi da gol și pasă de gol. Am dat gol și pasă de gol. Nu o să uit niciodată ziua, 8 octombrie 2016. În Liga I am debutat în Ghencea, îmi amintesc tot ce s-a întâmplat și atunci, dar e un meci mai trist, am pierdut cu 4-0 contra Stelei. La debutul în echipa națională, țin minte nu doar ce s-a întâmplat pe teren, ci tot ce s-a întâmplat în acea deplasare la Erevan.

– Mai ai tricoul?

– Daaaa! L-am pus în ramă. Mai am tricouri de ale mele de joc, și de la Viitorul, dar pe acesta l-am înrămat. O să-mi fac o colecție de tricouri și dintre cele ale mele, dar și ale adversarilor. Când mă voi retrage să fie ca un muzeu! Păi, nici n-am împlinit 21 de ani!

 

*Răzvan, între Alex Pena, cel care i-a fost alături în primele zile la Liege, și Pietro Chiodi, impresarul care l-a transferat la Standard

Share:

Add your Comment

Despre mine

"Am devenit microbist cu acte într-o seară de noiembrie a anului 1979. Universitatea Craiova juca la Leeds, pe atunci mare forță a Angliei și a Europei. La Craiova, alb-albaștrii câștigaseră cu 2-0, goluri teribile, Balaci cu capul și o bombă a lui Irimescu, dar mulți spuneau că era insuficient. Aveam 10 ani și am luat de bună ceea ce ziceau oamenii mai mari: ne calcă-n picioare englejii, domne!"
Citeste mai mult

Invitatii lui Nanu